Configurarea zonei DNS pentru website-uri (I)

DNS - Domain Name System, sau pe romaneste Sistem de Nume de Domeniu, este un serviciu de internet care are sarcina de a traduce numele site-urilor in adresele IP corespunzatoare serverelor / calculatoarelor unde se afla stocat continutul acestora sau serviciile de internet folosite. DNS-ul, care poate fi vazut si ca un registru prin care fiecarui nume de site ii corespunde o adresa sau o serie de adrese IP, este implementat special pentru utilizatorii de interent cu scopul de a mari gradul de usurinta cu care acestia folosesc mediul online (un nume de site, de exemplu adibarbu.ro, este mai usor de tinut minte si recunoscut ulterior decat in cazul in care s-ar folosi adresele IP ale calculatoarelor unde exista stocat website-ul). Mai exact, numele site-urilor sunt folosite doar de catre utilizatori, in timp ce sistemele si serviciile care se ocupa cu accesarea, procesarea si transferul datelor care alcatuiesc website-ul lucreaza doar cu adresele IP.
Cum functioneaza DNS
Ilustratie simplista a sistemului de nume de domeniu.

Pentru a putea intelege articolul de fata recomand examinarea si a unor termeni specifici mediului online precum IP, site, gazduirea web, domenii, subdomenii, si altele. Ii puteti gasi in cadrul acestui articol: Termeni Web din online.

Pentru a putea implementa folosirea unui nume de domeniu este necesara configurarea unei fisier DNS, care este pus la dispozitia administratorului de website de catre firma / compania care a inregistrat domeniul pe web si care permite modificarea setarilor si aspectelor DNS ce tin website. Toate caracteristicile DNS ale unui site mai sunt cunoscute si ca zona DNS sau intrarile DNS ale site-ului, acestea fiind localizate pe servere DNS specializate in traducerea numelor de domeniu in adrese IP; de exemplu cererile spre un site sunt trimise automat catre zona DNS a site-ului respectiv, care apoi vor fi redirectionate spre serverul web unde exista continutul website-ului, serverele de mail care gestioneaza receptionarea mesajelor electronice, plus a altor tipuri de servicii existente pe internet.


In continuarea articolului sunt enumerate tipurile de intrari DNS (DNS records) si detalii despre modul in care acestea functioneaza.

  A Record / Address Record

Address Record aloca o adresa IP pentru un domeniu sau subdomeniu, de exemplu pentru a asocia site-ului adibarbu.ro adresa IP 10.0.0.1 trebuie creata o intrare de tipul A Record cu urmatoarele specificatii:
  • Host: @ (insemnad adresa radacina a site-ului, adica adibarbu.ro);
  • Points to: 10.0.0.1
Existenta acestei inregistrari in zona DNS va determina ca toate cererile catre adibarbu.ro sa fie trimise catre serverul cu adresa IP 10.0.0.1 Tot intrarile A Record sunt folosite si pentru a defini un subdomeniu, de exemplu definirea subdomeniului en la site-ul adibarbu.ro (en.adibarbu.ro) se face creand o astfel de intrare avand drept host numele subdomeniului - in cazul de fata en - caruia ii corespunde adresa IP unde exista continutul subdomeniului.

  AAAA Record

Adresa IP "A Record" este de tipul IPv4, fiind definita pe 32 de biti, de exemplu 10.0.0.1, dar cum numarul de adrese IPv4 este pe cale de a se termina s-a implementat o noua adresa numita IPv6, structurata la fel ca si IPv4, doar ca mult mai mare, pe 128 de biti, adica de patru ori mai mare; de aici si cei patru de A. AAAA Record functioneaza si se defineste la fel ca si intrarile A Record, singura diferenta fiind, desigur, formatul adresei IP.

  CNAME Record

CNAME Record sau Canonical Name Record permite asocierea unui domeniu la un altul cu scopul de a prelua toate subdomeniile si intrarile DNS ale acestuia. De exemplu, putem redirectiona automat adibarbu.ro catre www.adibarbu.ro, atat timp cat adresa IP a servarului web unde exista site-ul este deja definita:
  • Host: www, de la www.adibarbu.ro;
  • Points to: numele domeniului unde exista situl, care trebuie sa existe printre intrarile de tipul A Record, poate fi @ sau un domeniu extern.
CNAME Record mai este folosit si pentru a asocia un subdomeniu nou unei intrari "A Record" deja existente. De asemenea, CNAME Record permite crearea subdomeniilor fara specificarea unei adrese IP pentru fiecare intrare, daca acestea fac trimitere catre aceasi adresa IP.

De mentionat ar fi faptul ca CNAME nu poate face trimitere catre o pagina web si nici nu poate fi folosit in intrarile destinate gestiunii email-urilor - si anume MX.

  MX Record

MX Record provine de la Mail eXchange Record si are rolul de a specifica serverul de mail responsabil pentru acceptarea mailurilor pentru domeniul respectiv. Acest lucru va determina ca email-urile primite sa fie rutate catre server-ul de mail specificat, putand chiar exista mai multe servere de mail specificate, urmand ca acesta sa preia email-ul si sa il distribuie utilizatorului corespunzator adresei de email.

  NS Record

Intrarile NS Record (Name Server Record) au rolul de a asocia un domeniu cu o serie de servere unde exista salvata zona DNS a acestuia. Intrarile NS trebuie sa fie aceleasi atat la serverele companiei care a inregistrat domeniul (Parent Server) - intrarile purtand numele de Delegation Records si au rolul de a lega domeniul la serverul corespunzator zonei DNS a acestuia; cat si la serverele care gestioneaza zona DNS a domeniului (serverul autoritar al Nameserverelor) - intrarile fiind numite Authoritative Records si au rolul de a confirma autoritatea de a gestiona zona DNS a domeniului.

Toate tipurile de intrari specificate mai sus sunt definite prin trei elemente:
  • Host - gazda: este strict legata de structura interna a website-ului asociat domeniului, unde radacina domeniului (de exemplu adibarbu.ro) este identificata simbolic prin caracterul @, iar subdomeniile sunt identificate doar prin numele acestora - de exemplu: subdomeniul en; in plus, in cazul intrarilor CNAME, in campul Host se poate defini redirectionari - de exemplu de la adibarbu.ro catre www.adibarbu.ro, sau elemente de identificare pe serverul de gazuire al website-ului ce corespunde domeniului in cauza;
  • Points to - trimite catre: folosit pentru a specifica sursele externe fie printr-un nume de domeniu fie printr-o adresa IP, de exemplu serverul de gazduire al website-ului, de gesiune a zonei DNS (Authoritative Records), de manipulare a email-urilor, etc.;
  • TTL (Time To Live) - durata de viata: defineste timpul pentru care intrarile DNS sa fie tinute in cache de catre clienti pentru a evita recitirea zonei DNS de fiecare data cand se acceseaza website-ul sau un serviciu adiacent website-ului - contribuind astfel la scaderea duratei de incarcare al website-ului. TTL poate fi egal cu 0 - caz in care zona DNS nu va fi tinuta in cache-ul clientilor - sau orice alta valoare de pana la 68 de ani; fiind indicata o valoare cat mai mica, mai ales daca pe website apar adesea modificari in structuara interna a acestuia: de exemplu in perioada de implementare si testare a site-ului.

- Anunțuri sponsorizate -