Se afișează postările cu eticheta Blog. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Blog. Afișați toate postările

Aspectele unui articol de calitate - cum sa scrii ca sa fii citit online?

Acesta este al 200-lea articol scris pe acest blog, nu-i mult, nu-i putin, dar ce-i clar e ca exista o diferenta enorma intre articolele pe care le scriam la inceput si cele pe care le scriu acum, ceea ce este imbucurator pentru mine. Totodata blogul aniverseaza un an de existenta, adica un articol la vreo doua zile. In ceea ce priveste numarul de cititori, ei bine, trebuie sa recunosc ca ma asteptam la mai bine, dar macar ma consolez cu gandul ca blogul are un trafic din ce in ce mai mare, deci un public in crestere.

In decursul acestor 199 de articole am scris despre subiecte variate, in stiluri diferite, incercand sa-mi insusesc un mod personal de a scrie, care sa fie validat drept de calitate de cititori - care gasesc articolele utile - cat si de motoarele de cautare care afiseaza articolele in topul cautarilor specifice unor subiecte sau cuvinte cheie. Inca mai fac greseli ortografice, gramaticale, de incoerenta sau pur si simplu de exprimare deficitara si greu de urmarit, greseli pe care mi le asum si urmaresc a le elimin din componenta viitoarelor articole. Drept urmare, ca un rezumat al propriei activitati, cat si ca un indrumar pentru persoanele care doresc sa se apuce de blogging sau pur si simplu de scris, am sa detaliez cateva dintre caracteristicile care fac ca un articol sa fie de calitate si care denota un grad mare de interes din partea cititorilor, punctand in acelasi timp si greselile frecvente pe care le-am facut sau le fac.

Inainte de a incepe, iata care ar fi definitia unui articol de calitate: un text scris corect ortografic, gramatical si lexical, in care informatia este bine structurata - este usor de parcurs si de inteles de catre variate categorii de persoane (deci fara sa fie folosit un asa zis limbaj de lemn) - si care ofera cititorilor o informatie utila, in concordanta cu subiectul articolului (bine evidentiat si in titlu).

Mai jos gasesti cele mai importante criterii, din punctul meu de vedere, care determina utilitatea unui articol, si de care ar trebui sa tii cont atunci cand doresti sa scrii un articol care sa atraga cititori si sa furnizeze informatii pe care acestia sa le gaseasca utile. Toate acestea sunt atestate si de experienta acumulata de-a lungul timpului, luandu-se deci in considerare si traficul de pe blog.

Scrierea articolelor

    Scrierea articolelor este o modalitate de a te exprima, de a dezbate idei atât în interes propriu cât şi pentru a expune informaţii care pot fi de folos şi altor persoane. Calitatea unui articol depinde de o varietate de lucruri, cele mai importante fiind experienţa şi talentul autorului. Pe lângă cunostinţele de limba română şi o înţelegere a subiectului despre care se va scrie articolul, mai este nevoie şi de un stil personal de redactare şi exprimare. În conţinutul acestui articol voi detalia elementele esenţiale legate de conceperea articolelor şi caracteristicile care determină calitatea acestora.

    Scrierea unui articol presupune parcurgerea a patru obiective:
  1. Motivaţia de a scrie;
  2. Care va fi subiectul/topicul articolului;
  3. Ce structură va avea articolul;
  4. Cum se vor parcurge ideile (povestea articolului).
1. Motivaţia de a scrie.

    Înainte de a începe sa scrii trebuie să stabileşti motivul din spatele acestei activitati. Principalele avantaje ale scrierii sunt fixarea cunostiinţelor mult mai aprofundat faţă de o dezbatere orală, o mai bună capacitate de a raţionaliza si o claritate în gandire şi exprimare. Mai mult decât atât, articolul în sine poate fi văzut ca o promovare personala şi profesională.

2. Subiectul (topicul) articolului.
    
    Subiectul pe care doreşti să-l dezbaţi trebuie să conţină mai multe paragrafe / argumente care îmbinate să contureze un singur topic, adică o singură idee centrală. Pentru a face acest lucru trebuie ca toate paragrafele să nu se extindă prea mult sau să fie prea scurte pentru a nu aduce confuzie in înţelegerea articolului. 

Reguli de redactare a textelor și greșeli frecvente în limba română

  Reguli de redactare a textelor


1. Se lasă un spațiu după orice semn de punctuație și nu se lasă spațiu înaintea unui semn de punctuație, cu excepția textelor cuprinse între paranteze sau ghilimele;
2. Semnul de punctuație de la sfârsitul unui citat se pune după ghilimele;
3. Propoziția începe cu litera mare și se termina cu punct;
4. Nu se folosește scrierea cu cifre pentru numeralele de la unu la zece,o sută, o mie ș.a.m.d,;
5. Un cuvânt împrumutat din altă limbă, care nu există in limba română, se articulează cu cratimă, de exemplu: site -> site-ul;
6. După două puncte se folosește literă mică, în afară de cazurile în care acesta precede vorbirea directa sau un citat;
7. Prefixele de forma anti, supra, ultra, extra, super ș.a. se unesc cu substantivul sau adjectivul următor fără cratimă, cu excepția cazurilor când unirea lor ar crea o dublă consoană sau vocală, de exemplu antiterorism se scrie fara cratima, dar anti-inflamator se scrie cu cratima;
8. Secolele se scriu folosind cifre romane, cu articole și fără prescurtări (secolul al XXI-lea), dar secolul I și secolul XX se scriu fără articole. Tot fără articol se scriu și mileniile;
9. Nu se pune virgulă între subiect și predicat;
10. Comparativul de superioritate se exprimă cu ajutorul lui „decât”, de exemplu: „persoane mai în varsta decât mine” și nu „persoane mai în varstă ca mine”;
11. După vocativ (atunci când te adresezi cuiva ) se pune virgulă;
12. Evitarea unei cacofoni prin utilizarea construcției „ca și” este o greșeală gravă de exprimare. Singurul mod corect de a evita o cacofonie este prin substituția cuvintelor, modificarea ordinii cuvintelor sau adăugarea de cuvinte care nu schimbă sensul enunțului;
13. Pronumele de întărire are următoarele forme:
  • masculin - eu însumi, tu însuți, el însuși, noi înșine, voi înșivă, ei înșiși;
  • feminin - eu însămi, tu însăți, ea însăși, noi însene, voi însevă, ele însele.
14. Cuvintele, construcțiile incidente și apozitiile sunt izolate prin virgulă. Exemple de construcții incidente: „desigur”, „mai bine zis”, „din pacate”, „din punctul meu de vedere”, „la un moment dat”, „în plus”, „în primul rând”, „dimpotrivă”.
15. Doar la începutul și la sfârșitul cuvintelor se folosește î, de exemplu "înainte", "hotărî" etc.; în schimb, â se folosește doar în interiorul cuvintelor: cântând, zicând etc.. În cazul cuvintelor formate cu prefix, dacă î este prima literă din rădăcină  atunci se exceptează folosirea lui â - de exemplu reîntors, reînnoire etc.

  Greșeli frecvente în limba română


Forme nominale (substantive, adjective, pronume)

Forma greşită
Forma corectă
Cartea care am citit-o , Omul care l-am întrebat
Cartea pe care am citit-o, omul pe care l-am întrebat
Băiatul al cărui carte, fata a cărui carte

Băiatul a cărui cărţi, fata a cărei carte
Băiatul al cărui câine, fata al cărei câine
Mă doare apendicita.
Mă doare amigdalita.
Mă doare apendicele.
Mă doare amigdalele.
Codri inverziţi sunt frumoşi.
Copii se joacă
Codrii inverziţi sunt frumoşi.
Copiii se joacă
Cea mai bine plătită doctoriţă
Cel mai bine plătită doctorită
Îmi place de cineva
Îmi place cineva
Sticlă de un kilogram
Sticlă de un litru
Ora una, doi …doisprezece
Ora unu, două …douăsprezece
Am luat un pix de la ei şi i l-am dat înapoi.
Am luat un pix de la ei si li l-am dat înapoi                 
Doamna Ionescu este un fiolog / politician / doctor preşedinte / artist / professor / muzician / sculptor.
Doamna Ionescu este fiologă / politiciană / doctoriţă / preşedintă / artistă / profesoară / muziciană / sculptorită.