Ce înseamnă 32 de biți și 64 de biți la procesoare, sisteme de operare și programe?

Atât partea hardware cât și cea software sunt într-o continuă dezvoltare, hardware-ul influențând software-ul și viceversa. Un astfel de progres este și migrarea sistemelor de calcul de la 32 de biți la 64 de biți, acest lucru având implicații și asupra părții software, apărând sisteme de operare și programe pe 64 de biți. Ce înseamnă mai exact un calculator cu putere de procesare pe 64 de biți, un sistem de operare, respectiv un program, pe 64 de biți, și care sunt diferențele dintre acestea comparativ cu cele pe 32 de biți.

Pentru a putea întelege ce reprezintă 32 și 64 de biți trebuie să pornim de la esență: ce este bitul?

Bitul este unitatea fundamentală de informație, fiind reprezentat matematic fie cu 0, fie cu 1; toate datele stocate pe calculator sunt reprezentate cu 0 sau 1, fiind procesate de către procesor tot în sistemul de valori ce conține doar 0 și 1, sistem cunoscut și ca binar. Pentru ca un calculator să poată să lucreze cu o varietate mai mare de date, nu doar cu cele două ale sistemului binar, se folosesc seturi de 8 biți, care alcătuiesc un byte sau octet (bait) în română. Pentru mai multe informații despre multiplii unității de informatie citește și articolul Informația computerizată și unitățile ai de masură.

Numărul de biți folosiți de către arhitectura unui procesor influențează numărul celulelor de memorie internă care pot fi adresate și folosite. Astfel:

Procesoarele pe 32 de biți - utilizează 32 de biți pentru a reprezenta și identifica o adresă de memorie. Cum o celulă de memorie poate stoca un octet (8 biți), rezultă că marimea maximă a memoriei care poate fi adresată de procesor este 2^32 (2 la puterea 32) octeți, adică 4 GB de date. De aceea, un procesor care are o arhitectură strict pe 32 de biți nu va putea adresa o memorie RAM mai mare de 4GB .

Procesoarele pe 64 de biți - utilizează 64 de biți pentru a reprezenta o adresă de memorie. Rezultă că acesta poate adresa 2^64 octeți de memorie internă, adică peste 17 miliarde de gigaocteți - capacitate incomensurabil mai mare comparativ cu cea adresată de procesorul pe 32 de biți.

Arhitectura procesorului, care este nucleul calculatorului, determină și arhitectura software, astfel că pe un sistem cu procesor pe 64 de biți pot fi instalate sisteme de operare sau programe capabile de a beneficia de aceasta arhitectură pentru a-și mării performanțele și limitările hardware ale sistemelor pe 32 de biți.

Toate procesoarele noi sunt pe 64 de biți. Asta înseamnă că sunt concepute pentru a rula sisteme de operare și programe pe 64 de biți, în plus există și posibilitatea ca acestea să ruleze software inclusiv pe 32 de biți, prin emularea mediului hardware pe 32 de biți. În schimb, un procesor pe 32 de biți nu va putea să ruleze software pe 64 de biți, pentru că cel din urmă amintit necesită un mediu mult mai complex de executare.

Folosirea unui sistem de operare pe 32 de biți, pe un sistem pe 64 de biți, are dezavantajul că dacă memoria RAM depășește 4 GB, aceasta nu va putea fi folosită, limitând memoria internă la 4GB. În rest, uzual, un sistem de operare sau program pe 64 de biți va avea o performanță puțin mărită față de echivalentul pe 32 de biți, existând dezavantajele că procesoarele pe 64 de biți sunt mai scumpe, emană mai multă caldură și consumă mai multă energie.

Acestea fiind spuse și reamintind încă o dată faptul că toate calculatoarele moderne sau în general apărute după 2010 au procesorul pe 64 de biți -care permite rularea sistemelor de operare si programelor pe 32 de biți-, mai rămâne de stabilit care sunt avantajele și dezavantajele folosirii unui calculator cu sistem de operare pe 64 de biți, respectiv pe 32 de biți.

Folosire calculator cu sistem de operare pe 32 de biți - argumente PRO:
  • Se consumă mai puțină electricitate.
  • Pot fi rulate marea majoritate a versiunilor de programe și sistemele de operare.
  • Se pot rula programe tipice unei arhitecturi de procesor pe 16 biți - pentru programe foarte vechi.
  • Are nevoie de mai puțină memorie RAM pentru a rula și ocupă un spatiu de stocare mai mic pe hard disc.

Folosire calculator cu sistem de operare pe 32 de biți - argumente CONTRA:
  • Nu se poate folosi mai mult de 4 GB de memorie RAM.
  • Nu se poate rula aplicații create pentru o arhitectură mai complexă, adică pentru cele pe 64 de biți.
  • Aplicațiile rulate pe 32 de biți au o performanță mai scazută comparativ cu echivalentele acestora pe 64 de biți.
  • Aplicațiile sunt limitate la folosirea a doar 3,4 GB din memoria RAM disponibilă.
  • Arhitectura pe 32 de biți devine învechită pentru noile componente și sisteme hardware.

Folosire calculator cu sistem de operare pe 64 de biți - argumente PRO:
  • Suportă o memorie RAM ce depășește 4 GB.
  • Se pot rula aplicații destinate pentru uzul pe 32 de biți, prin intermediul unui sistem propriu de compatibilitate numit în cazul Windows-ului Wow64(Windows 32-bit On Windows 64-bit). 
  • Viteza sistemului de operare și a interacțiunilor cu sistemul hardware crește, uneori considerabil.
  • Performanța aplicațiilor pe 64 de biți crește în raport cu cele pe 32 de biți.
  • Este de actualitate, majoritatea dezvoltatorilor de software și hardware dezvoltând mai degrabă sisteme hardware și software și aplicații compatibile pentru 64 de biți - de exemplu pentru calculatoarele apărute recent driverele pe 32 de biți se găsesc din ce în ce mai greu.

Folosire calculator cu sistem de operare pe 64 de biți - argumente CONTRA:
  • Aplicațiile pe 32 de biți, deși vor putea fi executate, vor avea performanțe mai scăzute atunci când sunt rulate în sisteme de operare pe 64 de biți, datorită procesului de emulăre.
  • Driverele pe 32 de biți nu pot fi folosite pe sistemele de operare pe 64 de biți.
  • Driverele componentelor hardware trebuie să fie semnate digital, ceea ce contribuie la mărirea securității, însă pot apărea probleme la instalarea unor drivere care nu au incă semnătură digitală.
  • Programele pe 16 biți, care pot fi rulate în sisteme de operare pe 32 de biți, nu mai pot fi rulate pe 64 de biți - ceea ce în foarte rare cazuri aceast lucru constituie o problemă.
  • Este nevoie de o memorie RAM dar și de un spațiu de stocare mult mai mare.

Ca o concluzie se poate spune că sistemele pe 32 de biți sunt în general suficiente, deși cu timpul acestea vor fi înlocuite cu cele pe 64 de biți de la sine - datorită nevoii crescânde de memorie internă și nu numai-, însă dacă trebuie să utilizați programe care au nevoie de foarte multă memorie RAM, gen cele pentru editare grafică sau video, cele pentru programare sau schitare 3D sau cele pentru procesarea bazelor de date, iar lista devine tot mai mare odată cu trecerea timpului, atunci trebuie să folosiți un sistem de operare pe 64 de biți, cu aplicația respectivă tot pe 64 de biți.

Personal, eu folosesc de ceva vreme doar sisteme de operare pe 64 de biți, iar pe lângă faptul că există o oarecare mărire de performanță a sistemului și a aplicațiilor care rulează în el, cred ca deocamdată cel mai important motiv de a trece pe 64 de biți este acela de a putea beneficia de o memorie internă de peste 4 GB.

Alte chestiuni legate de acest subiect sunt și că:

1. Procesoarele, sistemele de operare sau programele pe 32 de biți mai sunt întâlnite și ca x86 - făcând referire la prima serie de procesoare din care au rezultat ulterior procesoarele pe 32 de biți, și la setul de instrucțiuni suportat de acestea. Cele pe 64 de biți sunt întâlnite și cu specificația x64.

2. Sistemele pe 64 de biți nu sunt de două ori mai rapide decât cele pe 32 de biți. Arhitectura pe 64 de biți face ca procesorul să poată să folosească o cantitate mai mare de informație din RAM și de aceea software-ul pe 64 de biți se va executa mai rapid, însă nicidecum de două ori mai repede.

Voi ce sistem de operare folosiți - pe 32 de biți sau pe 64? -, care sunt atuurile și probleme pe care le întampinați folosind sistemul de operare pe acea arhitectură? Ați migrat deja pe 64 de biți... care au fost motivele și care sunt rezultatele, se sesizează vreo diferență majoră comparativ cu 32 de biți?