Cum accesezi si sincronizezi date de pe multiple dispozitive cu Google Drive

Telefonul mobil a devenit efectiv un calculator pe care îl ai cu tine aproape în permanență. De aici și nevoie de a putea partaja datele de pe calculator pe telefon, și viceversa, astfel încât să poți accesa în comun datele, iar atunci când faci modificări, acestea să fie sincronizate pe toate dispozitivele.

Acest articol se adresează posesorilor de smartphone-uri / tablete cu Android și de calculatoare cu Windows. Serviciul de sharing în Cloud folosit este Google Drive, care pune la dispoziție 15 GB spațiu de stocare gratuit.

Află în continuare ce trebuie sa faci pentru a partaja foldere și fișiere de pe calculator, via Google Drive, astfel încât sa le poți accesa de pe un telefon sau o tableta cu Android. Adițional, vei vedea care sunt opțiunile de sincronizare disponibile și cum îți poți proteja dispozitivele astfel încât datele să fie în siguranță.

„Bad sectors” de stocare : ce sunt, de ce apar și ce se poate face

Un „bad sector” este o zonă de memorie de pe un hard disc sau un solid-state disc care nu poate fi citită sau rescrisă; prin urmare, un astfel de spațiu de memorie devine inutilizabil, iar datele stocate sunt afectate parțial sau total.

Există mai multe cauze care determină apariția de erori de tip bad sectors, iar acestea duc inevitabil la pierderea de date, însă, în funcție de natura cauzei (fizică/hard, respectiv logică/soft), sunt și situații în care recuperarea datelor se poate face în totalitate, iar sectoarele defecte pot fi reparate.

Comparație sisteme de fișiere: NTFS, exFat, ext4, APFS, Fat32

Sistemul de fișiere folosit pentru stocarea datelor pe un stick USB, hard disc (HDD) sau solid-state disc (SSD) va determina caracteristicile datelor care pot fi salvate, dar și gradul de portabilitate al datelor pe sisteme de operare diferite.

În acest articol vei afla care sunt diferențele dintre cele mai importante sisteme de fișiere și ce sistem de fișiere să folosești în funcție de necesitățile de stocare și acces.

Cum identifici un port USB 3

USB 3.0 a fost lansat în 2008 și de atunci până în prezent a fost integrat la scară largă pe toate calculatoarele. Este și normal, viteza furnizată este de 10 ori mai mare decât USB 2.0, mai exact cca. 625 MB pe secundă; în plus, suportă alimentarea unor dispozitive periferice care au un consum crescut de energie.

Migrarea la USB 3 s-a produs și în cazul dispozitivelor care necesită rate mari de transfer de date, de exemplu hard discurile externe sau stickurile USB. Porturile USB 3.0 și USB 2.0 sunt compatibile, însă viteza de transfer va fi redusă la standardului inferior, adică USB 2.0.

Ținând cont rata de transfer de date și cerințele de alimentare cu energie, uneori este necesară identificarea portului USB existent pe un dispozitiv sau pe un calculator. Acest articol te va ghida în identificarea portului USB 3.

Eroare în Ubuntu: partiția NTFS nu poate fi accesată [Rezolvare]

Când pe calculator sunt instalate în mod dual Windows și Ubuntu (sau alt sistem de operare Linux), se poate întâmpla ca la accesarea unei partiții NTFS din Ubuntu să apară un mesaj de eroare, cum că partiția respectivă nu poate fi accesată.

Eroarea apare de regulă atunci când închiderea calculatorului s-a făcut în regim de hibernare sau de repornire rapidă și se manifestă doar pe sistemele Linux, în timp ce în Windows partițiile vor putea fi accesate în condiții normale.

Află cum să elimini această eroare din Ubuntu, fără niciun risc asupra datelor stocate în partițile NTFS.

Memoria care poate stoca 360TB de date pentru 14 miliarde de ani

Capacitatea de stocare a datelor este un aspect important pentru orice sistem de calcul, iar pentru a putea face față creșterii în volum a datelor existente la momentul actual, aceasta trebuie să crească constant. Pe lângă acest lucru, durabilitatea dispozitivului pe care sunt stocate datele este încă o caracteristică la fel de importantă.

Dacă acum 10 ani, un hard disc uzual putea stoca 80 GB de date, în prezent (2016) hard discul are o capacitate medie de 1TB de date. Deși diferența este enormă, chiar și un terabait tinde să fie insuficient ținând cont că noi tipuri de date, foarte mari în dimensiune, continuă să apară, de exemplu filmele în 3D sau jocurile cu o grafică care până nu demult erau ceva fantezist.

Dacă am putea cumula toate datele esențiale pe care omenirea le-a creat de-a lungul istoriei, toate melodiile, cărțile, filmele, imaginile etc, rezultul ar fi cu siguranță unul foarte mare și care continuă să crească din ce în ce mai mult.

Cum arhivezi un folder sau fisier in mai multe parti

Crearea unui arhive care sa contina un volum mare de date este utila in multe situatii. Pe langa rolul de a compresa un volum de date original intr-un altul corespunzator dar de dimensiune mai mica, arhivatoarele mai pot fi folosite si ca unelte de divizare a unui set de date in multiple parti.

Exemple de situatii cand ai nevoie sa imparti un volum de date in parti mai mici:

• Stocarea sau backupul de date (film, joc etc.) pe un suport cu o capacitate de stocare limitată, precum CD / DVD / stick USB. De exemplu: stocarea unui joc de 7 GB pe DVD-uri de 4.7 GB este posibila doar fragmentand fisierul ce contine jocul in doua sau mai multe parti.
• Transmiterea unui fisier de dimensiune mare pe internet, unde uzual nu este posibila încărcarea unui fisier mai mare de 2 GB si deci este necesara fragmentarea datelor in volume mai mici si trimiterea acestora pe rand.

Există o multitudine de arhivatoare disponibile, precum WinRar și 7-Zip. Tinand cont ca cel mai utilizat arhivator este WinRar, am sa exemplific arhivarea datelor in fragmente folosind acest program.