Programele de antivirus au evoluat de-a lungul timpului pentru a detecta variatele amenințări la adresa securității și integrității datelor și sistemelor, însă același proces s-a înregistrat și la virușii informatici – care au ghidat modul în care programele de antivirus a trebuit să se adapteze la cerințele de securitate ale utilizatorilor.
Software-ul de tip antivirus și antimalware modern este capabil să detecteze cu exactitate fișierele care prezintă amenințări, conform caracteristicilor binare ale acestora, ceea ce în termeni de specialitate poartă numele de
semnătură digitală. Singurul impediment al detectării de amenințări este varietatea formelor pe care un virus le poate lua și, mai ales, complexitatea schimbării acestora.
În acest articol am să vorbesc despre gradul de complexitate în ceea ce privește capacitatea de automascare a virușilor, adică, despre virușii oligomorfi, polimorfi și metamorfi. Totodată am să analizez din aceste puncte de vedere de ce virușii devin tot mai greu de detectat și la ce ne putem aștepta pe viitor.
