Dacă în vorbire articularea se poate face fără prea mari bătăi de cap, adăugându-se ul sau uri, urile etc. la sfârșitul cuvântul din engleză, când vine de articularea în scris, treaba este puțin mai complicată, pentru că sunt cazuri în care articularea se face prin intermediul cratimei.
Cum în cadrul articolelor pe care le scriu și public pe blog trebuie să folosesc foarte mulți termeni englezești, sunt pus deseori în sitația în care să mă întreb cum se articulează un astfel de cuvânt, să adaug cratimă sau nu?
În acest articol am să descriu regulile prin care se poate stabili care este modul corect de articulare al cuvintelor preluate din limba engleză, chiar dacă acestea nu există (încă) în limba română.
Articularea se face ca în limba română, adică nu se folosește cratima, atunci când:
- Cuvântul preluat din engleză se scrie și se pronunță exact ca în română, iar ultima literă a acestuia este de asemenea specifică alfabetului românesc și este frecvent întâlnită ca ultima litera a cuvintelor. Exemple: blog, blogul, bloguri; job, jobul, joburi; spam, spamul, spamuri; trend, tredul, trenduri; server, serverul, serveruri; logo, logoul, logouri; computer, compuerul, computerele; weekend, weekendul, weekendurile ș.a.
- Englezismul nu se scrie așa cum se pronunță în limba română, însă se termină într-o literă care este pronunțabilă și este folosită frecvent în limba română (b, l, d, r, m etc.) De exemplu: shop (se pronunță șop, însă se scrie shop), shopul, shopuri, shopurile; speaker, speakerul, speakeri; e-mail, e-mailul, e-mailurile, e-mailurilor ș.a.
Concluzie: dacă ultima literă a cuvântului este una frecvent întâlnită în română pe această poziție (b, d, l, m, r, p ș.a.) atunci articularea se face fără cratimă, exact ca în limba română.
Se folosește creatima atunci când:
- Ultima litera a cuvântului englezesc este una care este foarte rar folosită în limba română, precum w, y, sau q. Exemple: show, show-ul, show-uri; hobby, hobby-ul, hobby-uri; penalty, penalty-ul, penalty-urile; dandy, dandy-ul, dandy-i; whisky, whisky-ul, whisky-uri ș.a.
- Cuvântul preluat din engleză se pronunță ca în limba română, iar ultima literă este specifică limbii române, însă aceasta este mută. De exemplu: site (se pronunță sait și în română și în engleză, e-ul este frecvent folosit ca ultimă literă in cadrul cuvintelor în română, insă nu se pronunță în engleză). Exemple: site-ul, site-uri, site-urile; like, like-ul, like-uri; Bruxelles (es-ul este mut), Bruxelles-ul.
Concluzie: dacă ultima literă a cuvântului nu este una frecvent folosită în limba română (w, y, q) sau dacă nu este pronunțabilă atunci articularea se va face prin intermediul cratimei.
Referinte:
https://dexonline.ro/articol/0._Principalele_norme_ortografice
http://www.stefamedia.com/englezisme-anglicisme-articulate-cu-sau-fara-cratima/
Citește și:
Cele mai frecvent folosite pleonasme
Listă cu paronimele limbii române